"Aceste amintiri - pe care le voi povesti cam la intamplare - de ce nu le-as incepe cu ziua in care Destinul m-a luat de mana, spre a face din mine cantareata care trebuia sa devin?
Era cu cativa ani inainte de razboi, pe o strada langa Place de l'Etoile, o strada banala, fara trecut, strada Troyon. Pe vremea aceea cantam pe unde ma duceau pasii, insotita de o prietena, care solicita pe trecatori intinzand manuta.
In ziua aceea - o zi posomorata de octombrie, in anul 1935 - ne faceam meseria la coltul strazii Troyon cu Avenue Mac-Mahon. Palida, ciufulita, cu pulpele goale, innotand intr-o haina rupta in coate, lunga pana la glezne, cantam o arie de Jean Lenoir...
Cand am ispravit, in timp ce prietena mea solicita "onorabila societate", am vazut venind spe mine un barbat ce parea un mare domn. Il bagasem de seama in timp ce cantam. Ma ascultase cu multa atentie, dar cu sprancenele incruntate. Se opri in fata mea. Am fost impresionata de albastrul deschis al ochilor sai si de blandetea privirii sale cam triste."
extras din Edith Piaf - "In vartejul norocului"
va urma