Romanian Cafe
Would you like to react to this message? Create an account in a few clicks or log in to continue.

Romanian Cafe


 
HomeHome  GalleryGallery  SearchSearch  Latest imagesLatest images  Log inLog in  RegisterRegister  

 

 Imaginarul povestirii romanesti

Go down 
3 posters
AuthorMessage
Admin
Admin
Admin


Posts : 1391
Join date : 2009-08-03
Age : 50
Location : Cairo

Imaginarul povestirii romanesti Empty
PostSubject: Imaginarul povestirii romanesti   Imaginarul povestirii romanesti Icon_minitimeFri Oct 16, 2009 12:38 am

- lucrare publicata la editura Universitas XXI, Iasi, 2006

- prof. Lacramioara Stingaciu


1. ETNIA ca peisaj social în spaţiul povestirii româneşti. Interferenţe etnice
2. Forme psiho – patogene în diverse povestiri româneşti


În Arheologia cunoaşterii, Michel Foucault definea naraţiunea drept formă a existenţei umane: de fapt, omul trăieşte narativ într-o succesiune de evenimente. Naraţiunea nu mai e doar o simplă specie literară ci şi una a existenţei umane constituindu - se într-o intersecţie a mai multor tipuri de referinţă.
Povestirea românească poate fi conectată la cea universală în genere şi europeană în speţă – pot fi descifrate codurile culturale ce fac posibilă lizibilitatea gesturilor, atitudinilor, regulilor sau a valorilor care guvernează o mentalitate sau alta. Este vorba de acele mentalităţi privite diacronic ca totalitate a atitudinilor şi percepţiilor specifice unei comunităţi ( oarecare, într-o anumită evoluţie istorică dată ). Ar fi interesant de verificat, de asemenea, în ce măsură proza scurtă românească se integrează în cea a lumii întregi, participând activ la cristalizarea în arhetipuri ( arhetipul desemnează o constantă esenţială a spiritului uman ). Imaginarul este privit ca fiind transfigurarea mentalităţilor la nivelul concret într-o serie de imagini. În analiza oricărei povestiri indicarea relaţiei dintre imaginar şi realitate este importantă. Pe de o parte, imaginarul se afirmă ca o realitate posibilă, ca o alternativă perfect veridică în spaţiul uman propriu – zis; pe de altă parte, imaginarul poate prefigura realitatea însăşi.
În prezentul studiu vor fi analizate două imagini redundante în povestirea românească ( incursiunea se face pornind de la scrierile lui C. Negruzzi, I.L.Caragiale. Mateiu Caragiale, Panait Istrati până la Ion Agârbiceanu, Gala Galaction şi culminând cu Mihail Sadoveanu, V. Voiculescu, Liviu Rebreanu, Gib Mihăescu sau H.P.Bengescu ) relaţionate la un gen sau altul de mental: etnia ca peisaj social, diverse interferenţe etnice şi metamorfozele imaginii bolnavului psihic.
Marginalitatea este un fenomen prezent şi în conştiinţa poporului nostru şi reflectat ca atare la nivelul producţiilor literare: “ ea rezultă din respingerea sistemului instituit de către indivizi sau grupuri ce refuză să se conformeze normelor de convieţuire , legilor şi principiilor cărora viaţa colectivă le rămâne supusă.” 1

1- Jacques Le Goff – Omul medieval, Ed. Polirom, Iaşi, 1999, pag. 318
Back to top Go down
https://romaniancafe.forumotion.net
Admin
Admin
Admin


Posts : 1391
Join date : 2009-08-03
Age : 50
Location : Cairo

Imaginarul povestirii romanesti Empty
PostSubject: Re: Imaginarul povestirii romanesti   Imaginarul povestirii romanesti Icon_minitimeFri Oct 30, 2009 11:08 am

Stabilitatea este o valoare preţioasă în interiorul societăţii umane de pretutindeni iar în momentul în care se produce un dezechilibrul ea aruncă respectivul factor destabilizator în afara graniţelor ei.
Etnia, aşa cum este ea reflectată în imaginarul povestirii româneşti este o categorie socială ce comportă un marginal aproximativ, o marginalizare realizată doar pe jumătate. Nebunul, bolnavul psihic ca atare, este tipul marginalului complet a cărui evoluţie vizează o dublă desprindere în sensuri opuse dar complementare. Mai întâi, într-o ordine evenimenţială vorbind, are loc desprinderea treptată a alienatului de lume, o izolare într-o lume ficţională, paralelă celei reale. Marginalizarea efectivă are loc într-o a doua fază – răspuns: lumea însăşi, cu toate componentele ei, se desprinde de nebun, rupând definitiv legătura cu acesta.
Turci, evrei, ţigani, greci, toate aceste neamuri conlocuitoare cu românii sunt privite de-a lungul întregului fir epic al povestirilor ca fiind oameni ce au suferit o dezrădăcinare naţională şi încearcă , în diverse feluri, o replantare pe sol românesc, o acomodare , o conciliere a contrariilor. Etniile sunt surprinse din diverse perspective – cele mai multe povestiri înglobează analize sociologice pe această temă ( un modus vivendi opus, paralel sau asemănător, niciodată identic cu cel al românilor ). Mentalul românesc referitor la aceşti oameni “ciudaţi”, cu obiceiuri stranii se încadrează între aceleaşi limite în mai toate povestirile cu mici variaţii. Sunt, fără îndoială, de fiecare dată acceptaţi în interiorul comunităţii respective; urmează apoi o acomodare vizibilă de ambele părţi, cu păstrarea reciprocă a religiei, tradiţiilor şi identităţii naţionale. Pe teren românesc – şi în povestiri şi în realitate - oamenii învaţă să convieţuiască, depăşind de cele mai multe ori asperităţile inevitabile de la început: uneori trec sute de ani până se realizează acomodarea perfectă. În acest sens, cel mai convingător exemplu îl constituie naţia gitană atât de răspândită în toate ţările lumii, şi cu cea mai mare pondere ca şi naţionalitate conlocuitoare la noi în ţară. De aceea cele mai răspândite povestiri de coloratură etnică îi are în centru pe ţigani.
Imaginea ţiganului este uşor idealizată în povestirea românească: el este talentat, pasional şi fără îngrădiri socio –culturale. Face parte din etnia a cărei religie nu o cunoaştem. Este etnia care ascunde taine multe. Pentru început, avem două mari încadrări tipologice: ţiganii nomazi şi naţia celor care imită obiceiurile românilor şi se stabilesc undeva; ambele încadrări apar bine sudate în Faraonii – Ion Agârbiceanu, povestire de referinţă şi, în mare parte, completă, în ceea ce priveşte mentalul şi caracteristicile acestei etnii. Faraonii e o lume sintetică a ţiganilor, o monografie a vieţii lor enigmatice şi zbuciumate, a pasiunilor care depăşesc orice cenzură raţională.
Back to top Go down
https://romaniancafe.forumotion.net
Admin
Admin
Admin


Posts : 1391
Join date : 2009-08-03
Age : 50
Location : Cairo

Imaginarul povestirii romanesti Empty
PostSubject: Re: Imaginarul povestirii romanesti   Imaginarul povestirii romanesti Icon_minitimeWed Nov 04, 2009 5:49 am

Povestirea e creată concentric. În centru e descrierea minuţioasă a unui “trib nomad”, analiza atentă cu detalii a unei tabere de “ corturari”. Se desprinde clar frumuseţea “nobilă” a ţiganilor şatrei lui Ţanco, bogăţia vestimentară a acestora, gustul lor către opulenta purtare a unor bijuterii preţioase şi încărcate de semnificaţii ( tendinţa spre o formă de baroc a vieţii ). Sunt evocate aici, ca şi-n alte povestiri, originea enigmatică şi frumuseţea fatală a ţigăncilor: zvelte, înalte, cu ţinuta dreaptă ca la domniţe, cu liniile feţei fine, cu ochii mari, negri… păreau coborâtoare dintr-o rasă nobilă, de milenii. Sunt pătimaşi ţiganii! Rusalina,spre exemplu, pune patimă clocotitoare în tot ceea ce face: în muncă, în răzbunarea părinţilor, în iubire, etc. Pe a doua încadrare tipologică: ţiganii stabili, ce locuiesc în bordeie, nu se insistă foarte mult. Satul Vlădeni prezintă o interesantă interferenţă etnică: este locuit de români şi în cele două margini: de răsărit şi de apus străjuit de două neamuri de ţigani – “cei de sus” şi “cei de jos”. Meseriile ţiganilor sunt restrânse: potcovari, fierari, ceaunari.
Etnia gitană e analizată complex, din multiple perspective în interiorul naraţiunilor româneşti. Sunt tratate şi teme ce ţin de imaginarului erosului interetnic: iubirea pătimaşă ce are o singură cale de împlinire: moartea (iubirea dintre domniţa Oleana şi Mură Lăutarul în Gala Galaction – Copca Rădvanului ). Ţiganul prezent în paginile acestei povestiri nu mai prezintă aura idealizată a celui creionat de Agârbiceanu. Pătrundem într-o lume mai dură, plină de sărăcia şi umilinţele la care erau supuşi ţiganii - robi din bordeiele de pământ. În lumina obscură a sărăciei sunt revelate alte trăsături ale ţiganilor: maeştri “ în descântece şi farmece “, “ prieteni cu necuratul “. Ca şi Rusalina - Mură - un reprezentat superior al ţiganilor “negru ca păcatul şi frumos ca ispita “, iubeşte cu patima care are deschisă în faţă doar două căi: viaţa sau moartea împreună. De remarcat mentalul societăţii de atunci, surprins în povestire, care asocia puterea necuratului cu dorinţa de iubire a ţiganului. Disperarea tânărului care cere mamei să-i facă un descântec de moarte demonstrează încă o dată, dacă mai era cazul, firea pasională şi vizionară a neamului ţigănesc.
Firul eroticii etniei ţiganilor se continuă pe parcursul a diverse povestiri prinse parcă într-un lanţ caracterologic; sunt povestirile sadoveniene despre ţigani, cu eroi ţigani, cu întrepătrunderi ale mentalului celor două naţii conlocuitoare. Nimic mai semnificativ pentru iubirea care îl consumă până la totală consumare pe ţigan decât pasionala poveste a Anei şi a lui Ilie din povestirea Cântecul de dragoste, o altă completare a imaginii ţiganului îndrăgostit. Drept decor avem şi aici aceeaşi imagine socială a bordeielor ţiganilor robi “ triste şi mohorâte” sau “ întunecoase “ . Iie cântă noaptea “ de dragoste” şi cere mamei otravă mistuitoare căci o iubeşte pe Ana, soţia boierului pe pământul căruia era rob. Are tăria morală de a cânta ultimul cântec de dragoste aşteptându-şi moartea iar “ ochii sălbatici ţinteau pe Ana, mistuiţi de un foc de moarte”.
În general, iubirea ţiganilor e asociată cu durerea şi împletită, în mod tragic şi inevitabil, cu moartea. Iubirea oferită de ţigăncuşa Marga este extrem de dureroasă: învăluită în obscuritatea nopţii ce adăposteşte intenţia de jaf şi uciderea cu sălbăticie ( Fântâna dintre plopi )
Tot în paginile lui Sadoveanu găsim şi reflectări ale cruzimii, vicleniei şi violenţei ţiganilor. Astfel, în Fântâna Hazului asistăm la uciderea cu brutalitate a unui român paşnic ce se întorcea de la un târg. Sunt impresionante imaginile celor patru ţiganilor care tăcuţi, încruntaţi, negri, se năpusteau cu cuţitele. Sau, şi mai elocventă în privinţa caracterului acestora este prinderea lor între furci şi coase căci avem acum imaginea a patru sălbăticiuni speriate: Ghemuiţi unul în altul, ţiganii încremeniseră ca nişte stane de piatră între ascuţişuri. Îşi zbăteau piepturile în gâfâiri gemute, şi cu capetele în piept, între fierurile împreunate, îşi rostogoleau ochii, cu albul ca de lapte, privind pe lângă umere în jur, ca nişte fiare.
Back to top Go down
https://romaniancafe.forumotion.net
Admin
Admin
Admin


Posts : 1391
Join date : 2009-08-03
Age : 50
Location : Cairo

Imaginarul povestirii romanesti Empty
PostSubject: Re: Imaginarul povestirii romanesti   Imaginarul povestirii romanesti Icon_minitimeSun Nov 29, 2009 9:35 pm

.În interiorul povestirii româneşti dispare la un moment dat imaginea ideală a ţiganului. Apar primele nuvele ale mediului citadin în care ţiganii Bucureştiului sunt descrişi cu detaşare, folosindu-se din plin estetica urâtului. Termenii uzitaţi aparţin acum unui jargon ţigănesc folosit de pitoreşti locuitori ai mediului interlop, hoţi de buzunare, etc. Avem în vedere câteva din nuvelele lui Liviu Rebreanu: Culcuşul, Golanii, etc

I.2 Evreii în mijlocul românilor

Imaginarul românesc ne prezintă un evreu cameleonic, ştie să se adapteze şi să se muleze realităţilor societăţii în mijlocul căreia trăieşte. Îşi păstrează, însă, intacte, religia şi moştenirile culturale.
Avrum şi Sara din O făclie de Paşti ( I.L.Caragiale ) alcătuiesc perechea clasică de evrei ce trăiesc în mijlocul românilor. Sunt fricoşi, reticenţi la străini, prezentând sensibilitate doar la vederea banilor: Jidovul, înmărmurit de spaimă, stătea nemişcat şi nu răspunse deocamdată nimic… ai căruia ochi recăpătase privirea lor vicleană şi lacomă la sclipirea pe care piesa de 5 lei o arunca sub flacăra lumânării…
În altă povestire din Pe drumuri de munte – Calistrat Hogaş- este descris evreul – negustor, aşa cum l-a avut înaintea ochilor imaginarul românesc dintotdeauna: cu perciunii în neregulă, cu barba şi părul ninse de puf, cu ochii îmbujoraţi, mici şi leneşi, cu mâinile la spate şi cu pântecele înainte, îşi desfăcuse compasul picioarelor…şi nu mă puteam sătura de privit pe Avrum, cât se ţinea el de ţanţoş şi de mândru de clasica lui murdărie…
De asemenea, sunt şi multe descrieri, fără estetizări stilistice, ale vieţii evreilor din mahalalele bucureştene din prima jumătate a secolului XIX( M.Sadoveanu – Haia Sanis) Mulţi evrei îngrămădiţi în căsuţe leproase, pe uliţi întortocheate şi înguste; mizerie fiziologică şi sufletească. Condiţia femeii ovreice apare atât de diferită faţă de cea a româncelor alături de care trăiesc: femei din alt neam, mai libere, mai respectate şi mai scutite de griji.
Meseriile clasice ale evreilor conlocuitori cu românii sunt cele de cârciumari sau cămătari. Ei sunt avari, neglijenţi în ceea ce priveşte curăţenia corporală şi niciodată pe deplin înţeleşi de români, datorită obiceiurilor lor religioase păstrate cu sfinţenie.
Back to top Go down
https://romaniancafe.forumotion.net
Admin
Admin
Admin


Posts : 1391
Join date : 2009-08-03
Age : 50
Location : Cairo

Imaginarul povestirii romanesti Empty
PostSubject: Re: Imaginarul povestirii romanesti   Imaginarul povestirii romanesti Icon_minitimeSun Nov 29, 2009 9:36 pm

I.3 Turcul – imagine miniaturală a contemplaţiei orientale

În povestirile româneşti, de la Eminescu încoace, figura turcului apare ca imagine a contemplaţiei. Exemplu de contemplaţie orientală este dat de Sultaneh, botezată Filofteia, o turcoaică ce, prin căsătorie, trece pe malul stâng al Dunării, în Celeiul românesc ( este vorba de povestirea Gloria Constantini a lui Gala Galaction ). Tributară sângelui său visător, pasiv, turcoaica nu s-a putut adapta noului pământ şi nu a învăţat niciodată limba română căci ea era la noi numai o Filofteie cadână smulsă locului şi primelor bătăi de inimă. Rod al căsătoriei interetnice ( român – turcoaică ), Constantin moşteneşte spiritul oriental contemplativ prin filieră maternă. Frumos, inteligent, cu o imaginaţie vie dar leneş şi indiferent, Constantin nu se ghidează după un set precis de reguli morale ci se supune numai fanteziei şi bunului său plac. Face o pasiune pentru arheologie, descoperindu - şi în suflet pasiuni nebănuite de artist. Trăieşte, consumă o iubire incestuoasă, nepermisă cu Frusina, soţia fratelui său mai mare. Dovedind fibrele de oriental din interiorul său, Constantin cade sub stăpânirea unei pasiuni exclusive şi nimicitoare, amestecând în această relaţie de iubire voluptatea şi crima.

I.4 Imagini complexe de interferenţe etnice

În general, spaţiul intersectărilor etnice a fost cercetat pe terenul naraţiunii româneşti cu interes.
Într-o povestire a lui Gala Galaction – În pădurea Cotoşmanei avem o pitorescă dar succintă descriere a unei aglomerare de etnii prezente la târgul Râurenilor: căruţe nemţeşti pline cu îmbrăcăminte, încălţăminte şi lucruri comice, negustori turci veniţi din Turnu Măgurele, Giurgiu şi Calafat. Este o interesantă amestecare a unor oameni de neamuri şi limbi diferite pe teritoriul românesc: Fireşte că nu lipseau nici sârbii, nici bulgarii şi pe ici, pe acolo, nici ovreiul, nici armeanul. Dar grecii?...A, grecii erau stăpânii ţării…
Neranţula este un mic roman, scris de Panait Istrati, ce înglobează intersectări etnice complexe: greci, români, ţigani, evrei. Spaţiul interferenţelor etnice este cel al unui oraş aşezat pe malurile Dunării: Brăila. Tehnica narării este de poveste în poveste, povestirile evoluează ciclic, chemându-se parcă una pe alta. Introducerea o fac uliţele copilăriei colorate divers etnic, fiecare cu farmecul şi specificul ei. Uliţa evreiască a Brăilei pleacă de la aceleaşi premise ale sărăciei la fel ca şi cea din Haia Sanis. E impresionantă caracterizarea copiilor ce populau mahalaua ovreiască: sfioşi, deloc primejdioşi – ofereau o mie de ocazii ca să le spargă capul, ştiindu-i fără curaj, micii românaşi de prin împrejurimi nu şovăiau ca să vină să-i bată la ei acasă. Se pare că frica constituie unul din invarianţii evreului de pretutindeni. O altă uliţă a copilăriei este şi cea Kalimerească, botezată aşa de la “Kalimera” (“Bună ziua “ în greacă ), este locul unde orice grec se naşte căpitan. E prezentată de către autor ca un loc de pierzanie în care eşti prins fatal căci strada este aşezată pe un şanţ întunecat. Undeva, pe la începutul micului roman apare un episod concentrat etnic: prezentarea unei perechi de “pepenari” – dobrogeni săraci, jumătate ţigani, jumătate bulgari îmbrăcaţi cu nişte zdrenţe şi ajunşi tot atât de sălbatici ca şi pământul care-i hrănea.
Neranţula ( numele înseamnă, în traducere de la “neranţula fundoti”, mic portocal amar ), simbol al iubirii în jurul căruia este construită în trepte întreaga schemă narativă este personaj tipic oriental. Îi este caracteristică visarea, voluptatea trăirilor, ocultarea dorinţelor faţă de ceilalţi. Mama sa era evreică bogată iar tatăl grec. Fiinţă enigmatică şi neînţeleasă nici măcar de cei doi prieteni ce o iubeau cu adevărat, fata cea cu multe nume piere în apele adânci ale Bosforului.
Sunt sute şi mii de pagini în nuvela românească care aduc în prim plan fiecare etnie conlocuitoare cu obiceiurile, cultura şi religia caracteristice precum şi modul acestora de convieţuire. Spre exemplu, cu răbdarea unui artist desăvârşit, I.L.Caragiale în Kir Ianulea reconstituie veridic atmosfera sfârşitului de secol XVIII şi începutului secolului XIX într-un Bucureşti de un pitoresc balcanic, dominat de perioada fanariotă. Grecii sunt prezentaţi drept negustori iscusiţi iar nuvela aceasta este o excelentă evocare amănunţită a vieţii, moravurilor şi a limbajului respectivilor negustorilor greci.
Pastramă trufanda, o altă scriere caragialiană e o anecdotă etnică de un grotesc savuros totuşi. Un turc consumă trupul unui evreu mort metamorfozat într-o gustoasă pastramă de către fiul său, Aaron, tipul evreului negustor viclean şi isteţ în acelaşi timp. Pe lângă congruenţa etnică, nuvela poate fi privită, n final, şi ca o pervertire a moralităţii, ca o formă de alienare morală.
Back to top Go down
https://romaniancafe.forumotion.net
Mariam

Mariam


Posts : 51
Join date : 2010-07-04
Age : 36
Location : Ploiesti,Romania

Imaginarul povestirii romanesti Empty
PostSubject: Re: Imaginarul povestirii romanesti   Imaginarul povestirii romanesti Icon_minitimeMon Nov 15, 2010 9:51 pm

MashAllah ce frumos este facuta lucrarea aceasta1!
Back to top Go down
Admin
Admin
Admin


Posts : 1391
Join date : 2009-08-03
Age : 50
Location : Cairo

Imaginarul povestirii romanesti Empty
PostSubject: Re: Imaginarul povestirii romanesti   Imaginarul povestirii romanesti Icon_minitimeTue Nov 16, 2010 2:23 am

Aceasta apreciere venind de la un profesor de romana este foarte bine primita. Jazach Allah Khayran!
Daca mai eram inca in Romania iti puteam oferi un exemplar complet are cartii care cuprinde si alte monografii ale imaginarului povestirii romanesti scrise de alti cativa masteranzi din cadrul masterului "Literatura Comparata - Antropologie Culturala"
Back to top Go down
https://romaniancafe.forumotion.net
yasmine

yasmine


Posts : 1209
Join date : 2009-10-30
Age : 39
Location : Manchester, UK

Imaginarul povestirii romanesti Empty
PostSubject: Re: Imaginarul povestirii romanesti   Imaginarul povestirii romanesti Icon_minitimeSat Nov 27, 2010 3:46 pm

Salutare, daca tot suntem la povestirea romaneasca, luati de vizionati: Amintiri din copilarie!! Very Happy

http://filmeromanesti.wordpress.com/amintiri-din-copilarie/

Site-ul contine multe filme romanesti asa ca, enjoy! cheers
Back to top Go down
Sponsored content





Imaginarul povestirii romanesti Empty
PostSubject: Re: Imaginarul povestirii romanesti   Imaginarul povestirii romanesti Icon_minitime

Back to top Go down
 
Imaginarul povestirii romanesti
Back to top 
Page 1 of 1
 Similar topics
-
» Băsescu afirmă că tractoarele româneşti au mare căutare în Egipt

Permissions in this forum:You cannot reply to topics in this forum
Romanian Cafe  :: Literatura lumii :: Literatura romana-
Jump to: